tocmai vorbeam cu sergiu care m-a întrebat de ce se sinucid lemmmingii (deşi e o întrebare naturală, nu m-am mai gândit până acum la asta). primul lucru care mi-a venit în minte a fost death march-ul de felul celor organizate de nazişti; dar în joc lemmingii merg de bună voie spre prăpastie- nu există nimeni care să-i forţeze să facă asta. următorul motiv pe care l-am găsit a fost că era vorba de un ultim gest eroic poate aşa cum încercau japonezii în al ii-lea război (banzai okinawa iwo jima etc etc) dar evident nici asta nu e o soluţie bună pentru că, din nou, lemingii sunt singuri nu se luptă cu nimeni nu fug de nimeni.
cel mai plauzibil mi se pare scenariul în care se urmăreşte- cu un simţ ludic dus la extremă- crearea unui paradox soteriologic: ideea ar fi că lemingii se aruncă de bună voie în prăpastie aşteptând un deus ex machina- dacă demiurgul nu intervine atunci pot presupune pe bună dreptate că ideea unui scop final, a mântuirii este cel puţin parţial neadevărată şi deci că moartea lor nu ascunde nimic pe de altă parte dacă sunt salvaţi atunci vor trăi întotdeauna neîmpăcaţi cu stigmatul tentativei de suicid. în termeni practici situaţia este lose lose pentru că în primul caz certitudinea absenţei lui dumnezeu vine prea târziu pentru a mai face vreo diferenţă, în timp ce în al doilea caz revelaţia aduce cu ea şi damnarea deci restul vieţii nu mai poate ajuta decât la o eventuală uşurare a pedepsei.
dar de ce sunt atât de sigur că dumnezeu ar interveni- de ce omit posibilitatea ca acesta să fie indiferent? pentru că în joc lemmingii sunt de fapt întreaga omenire, întreaga creaţie a lui dumnezeu deci dacă ei dispar tot jocul îşi pierde definitiv sensul- acest lucru nu ar putea fi acceptat, cel puţin nu de un dumnezeu de felul celui iudeo-creştin; în cel mai rău caz ar fi pedepsiţi cu un potop, dar asta nu se întâmplă niciodată.
cel mai important aspect al acestui scenariu este că toţi lemmingii doresc să se sinucidă, e vorba de o mişcare de grup care ar duce la obliterarea tuturor fiinţelor cu conştiinţă din univers sau măcar a celor care contează (a poporului ales cum ar fi)... cine ştie dacă nu cumva şi hitler încerca un lucru similar