i got the bends

intimitatea ase-ului nu-mi face bine. de obicei în camera mea prefer să ţin uşa închisă ca şi cum aş coace o piatră filosofală care nu suportă privirea intruzivă a neiniţiaţilor. nu vreau să împart nimic din ceea ce gândesc sau simt sau scriu pentru că asta ar însemna devalorizare; în schimb când trebuie să lucrez pentru facultate mă simt obligat să ţin fereastra şi uşa deschise. nu numai că îmi trebuie aer curat pentru a elimina funinginea înţepătoare gâfâită de organul convolut al sobolilor de la ase, dar claustrarea alături de produsul unor minţi buimace este o trădare violentă a prieteniei cristaline pe care o am cu muzica şi cărţile mele.