eu şi devoratorul de lumi




mă încearcă o după-amiază de vară, ca o durere moale de cap şi mă urc în pat căutând un somn scurt care nu poate fi, pentru că stau întins nu pe aşternuturile hibernale cum ar fi fost de obicei, ci pe cuvertura mea cu elefanţi gestanţi care ascund metaforic mai mulţi mamuţi mai mici în modelul lor, aşa cum şi eu ascund sub canapeaua de iunie liniştea de dinainte de a fi.